Informeaza-te

Insuficienţa renală cronică are cauze multiple, sintetizate în boli renale primare (ex. Glomerulonefritele) sau secundare altor afecţiuni (ex. Diabet zaharat, lupus eritematos sistemic, gută) şi boli congenitale sau ereditare (ex. rinichi polichistic).

Principalele cauze ale insuficienţei renale cronice sunt:

1. Glomerulonefritele
2. Hipertensiunea arterială
3. Diabetul zaharat
4. Bolile polichistice
5. Cauze urologice: litiaza renală, fibroza retroperitoneală, anomalii ale vezicii urinare, stricturi uretrale etc.
6. Boli de colagen: lupus eritematos, poliartrita reumatoidă etc.
7. Alte cauze: pielonefritele cronice, nefropatia endemică balcanică.

Oricare dintre cauzele enumerate, provoacă leziuni organice ireversibile la nivel renal, determinând apariţia insuficienţei renale cronice.
Prin urmare, dacă suferiţi de una dintre bolile menţionate mai sus, adresaţi-vă medicului de familie  în vederea trimiterii către un medic specialist nefrolog. Acesta vă va lua în evidenţă şi vi se vor efectua anumite analize (uree sanguină, creatinina sanguină, hemoleucograma, examen de urină, proteinurie, ionograma sanguină etc.) şi examinări (ecografie abdominală, radiografii, tomografie etc.), atât pentru a putea stabili cauza afectării renale, cât şi gradul de afectare al rinichilor. Ulterior vi se vor face anumite recomandări privind modul de viaţă, alimentaţia, medicaţia, precum şi necesitatea efectuării de controale medicale periodice tot în funcţie de gradul afectării renale. Instruirea dumneavoastră şi a aparţinătorilor dumneavoastră, constând în informaţii asupra bolii, a dietei, medicaţiei şi a factorilor agravanţi este indispensabilă pentru obţinerea unor rezultate optime.

Tratamentul actual al insuficienţei renale cronice parcurge mai multe etape: iniţial se efectuează un tratament conservator - prin dietă şi medicaţie în vederea întârzierii progresiei bolii, ulterior un tratament de substituţie (de înlocuire) a rinichiului care nu-şi mai îndeplineste funcţiile fie prin dializă, fie prin transplant renal.

Insuficienţa renală cronică impune, mai ales în stadiile avansate, înainte de începerea dializei, respectarea unei diete stricte, uneori severe.  Sunt absolut necesare restricţii privind consumul unor alimente şi,  mai ales, lichide în funcţie de diureză. 

Rinichii dumneavoastră trebuie să elimine produşii toxici din sânge. Dacă nu funcţionează corespunzător, produşii toxici se pot acumula, determinând apariţia unor simptome ca, de exemplu: oboseală, lipsă apetit, greţuri, vărsături, tulburări de respiraţie, prurit, dificultăţi de concentrare etc. Prin dietă puteţi reduce nivelul unor produşi toxici, reducând astfel severitatea unor simptome. Important este să vă hrăniţi sănătos şi să vă menţineţi bine nutrit.

Necesitatea modificărilor în dietă se bazează în principal pe rezultatele analizelor dumneavoastră. Nu trebuie să vă modificaţi dieta fără avizul medicului nefrolog sau al dieteticianului. Dieta va fi individualizată, ţinând cont de factorii medicali şi sociali, precum şi de obiceiurile dumneavoastră alimentare.

Odată cu progresia insuficienţei renale dieta dumneavoastăa poate deveni restrictivă (regim sărac în proteine) şi are un mare impact asupra vieţii de zi cu zi, însă medicul nefrolog şi dieteticianul vă vor ajuta pentru a fi cât mai uşor pentru dumneavoastră.

Necesitatea cantăririi zilnice şi adresarea imediată la medic în cazul creşterilor rapide în greutate trebuie bine inţeleasă de către dumneavoastră şi aparţinători.

Totodată, vi se va recomanda restrângerea activităţii fizice, renunţarea la sport, evitarea intemperiilor, evitarea expunerii la frig şi a intemperiilor, întreruperea fumatului.
Este necesar să fiţi informaţi că orice act medical, chiar fără legatură aparentă cu boala renală de care suferiţi, trebuie făcut cu avizul medicului nefrolog: extracţii dentare, intervenţii chirurgicale, utilizarea de “sare fără sodiu”, care aduce un supliment de potasiu ce poate fi periculos, utilizarea unor medicamente cu efecte toxice renale, ca de exemplu antiinflamatoarele, unele antibiotice.           

În momentul în care măsurile de tratament conservator (mod de viaţă, dieta, medicaţia) nu mai sunt eficiente, acestea reflectându-se atât prin starea dumneavoastră clinică, cât şi prin analize, este necesară iniţierea tratamentului de substituţie prin cele două metode  de dializă: hemodializa şi dializa peritoneala. Aplicarea tratamentului de substituţie renală  hemodializa sau dializa peritoneală ameliorează într-o mare măsură constrângerile dietetice, dar nu liberalizează complet alimentaţia. Sunt absolut necesare în continuare anumite restricţii privind consumul unor alimente ( evitaţi alimentele bogate în potasiu, precum şi consumul de sare) şi, mai ales, de lichide în funcţie de diureză (este necesar să informaţi medicul asupra cantităţii exacte de urină pe care o eliminaţi în 24 de ore pentru a vi se putea  stabili cu exactitate cantitatea de lichide pe care o puteţi consuma în decursul unei zile). În această etapă, spre deosebire de etapa iniţială a tratamentului conservator, vi se va recomanda consumul unei cantităţi normale de proteine.

Accesul vascular este esenţial pentru realizarea unei hemodialize eficiente. Se utilizează două forme de acces vascular: fistula arterio venoasă şi cateterele venoase centrale.
     
Pentru informatii in detaliu, accesati ,, Brosura pacientului ‘’

Pentru vizualizarea fisierelor PDF descarcati gratuit Adobe Reader de la adobe.com.